Fizica Altfel. Cred ca suntem in acea etapa in care exista multe imbunatatiri, dar ele trec frecvent neobservate si neapreciate!

Programul “Fizica Altfel“ al Centrului de Evaluare si Analize Educationale (CEAE) este una din cele mai ample si mai longevive initiative non-guvernamentale de transformare din sistemului romanesc educational! Cand a inceput programul in 2011, CEAE a realizat ca e nevoie sa castige mai intai increderea profesorilor in misiunea proiectului si in propria lor capacitate de adaptare. Apoi, sa creeze o comunitate de invatare, sa incurajeze profesorii sa colaboreze mai bine si sa se exprime liber si fara teama de a se simti judecati intre ei. Cum a contribuit Human Invest in cei 10 ani de cand este partener? Un interviu pe care l-am acordat recent CEAE.

Ca sa le dea copiilor incredere in propriile forte, profesorii trebuie mai intai sa-si exerseze ei insisi increderea in propria capacitate de a evolua constant. Sa-si cultive ei insisi mai intai motivatia potrivita. Pentru a le mentine copiilor vie curiozitate innascuta, trebuie ca si ei sa-si mentina curiozitate aprinza. Nu poti sa dai mai departe ceva ce nu stapanesti tu insuti. De aceea, orice schimbare in educatie poate avea loc doar daca profesorul isi asuma inceperea unui proces de transformare. Insa schimbarea poate fi unul dintre cele mai grele lucruri din lume!
Asa cum se stie, investitia in profesori este una care intoarce o valoare foarte mare! Foarte multe studii (cele ale OECD sunt dintre cele mai cunoscute) arata clar contributia unei educatii de calitate superioare in prosperitatea unei natiuni si a cetatenilor ei.
Atunci cand o comunitate are membri care isi indeplinesc bine rolul si munca in a creste la randul lor, mai departe, adulti responsabili, autonomi, colaborativi, instruiti, care stiu sa-si exprime bine imaginatia si creativitatea innascute, intreaga societate prospera. Astfel, as sintetiza spunand ca ceea ce primim inapoi atunci cand investim in cresterea calitatii educatiei, atunci cand investim in profesori este o natiune mai prospera si prosperitate individuala.

CEAE: Colaborezi deja de 10 ani cu echipa CEAE si “Fizica Altfel”, ai lucrat cu multi dintre profesorii din programele noastre. Care consideri ca a fost cea mai mare reusita a ta in acest proces?

Asa este, au trecut repede acesti 10 ani! Cristian Hatu, Presedintele CEAE, m-a contactat in toamna lui 2013 spunand ca isi cauta un partener care sa sprijine echipa in conducerea proiectului Fizica Altfel. Atunci am aflat despre proiect si m-au impresionat rigurozitatea si anvergura pe care le descopeream. In spatiul public se stiau prea putine la acea vreme. Si cred ca a fost un lucru bun sa nu fie prea multa valva in jurul lui pentru ca astfel initiativa a avut timp sa-si construiasca o fundatie solida.
Rolul de partener mi-a adus multe bucurii si reusite! In primul rand, am ajuns sa sarbatorim acesti 10 ani impreuna, iar intre mine, Cristi si proiectul Fizica Altfel nu este o relatie superficiala. Suntem foarte aproape unii de altii. Am reusit sa-mi aloc timp suficient, energie si disponibilitate mentala, sa raman conectat si sa ma implic atunci cand eram solicitat si cand era nevoie de mine, in paralel cu alte prioritati, provocari si ambitii pe care le mai aveam.

O alta reusita de care ma bucur este ca am fost acceptat, ca partener de conversatie si de lucru, de catre comunitatea Fizica Altfel si am castigat increderea profesorilor. Cand oamenii aud mereu promisiuni care nu se indeplinesc sau cand intalnesc consultanti care le spun diverse lucruri si apoi pleaca – asa cum se intampla de multe ori peste tot, inclusiv cu profesorii – ei nu cred intr-un viitor mai bun, nu mai depun efortul necesar pentru a progresa catre acesta. A castiga increderea profesorilor cu care am lucrat in acest proiect a fost pentru mine prioritatea principala inca de la inceput si cred ca am reusit in masura in care sa putem face impreuna pasi in care sa credem.
Nu vorbesc prea mult, in general, de impactul si ecourile muncii pe care o fac, iar daca e ceva bun vorbesc cei care apreciaza si se bucura de asta. Pentru mine au fost multe momente esentiale in proiect – unele au durat cateva secunde poate – dar au marcat si au conturat un drum mai bun pentru toata lumea. Imi aduc aminte acum de o conversatie la o ora tarzie de seara, la Sibiu, cu cateva persoane cu rol relevant in proiect, la finalul unei zile de workshop. Prin 2014 – 2015 cred ca era. In acea seara a fost decisa structura de baza de lucru a proiectului, structura care a inceput sa redea speranta profesorilor ca merita sa faca eforturi sa construiasca incredere reciproca intre ei, sa se deschida unii catre ceilalti, sa-si solicite ajutorul, sa colaboreze pentru a putea invata mai usor si mai repede metodele moderne de predare pe care le propune Fizica Altfel. Contributia mea in acea conversatie este o reusita de care ma bucur!

CEAE: Dar cea mai mare provocare?

Ca sa glumesc putin, din fericire pentru mine, provocarile cele mai mari in Fizica Altfel cad pe umerii lui Cristi si ai echipei sale, nu pe umerii mei! Pana la urma, e proiectul CEAE, nu al meu. Trecand peste gluma, cea mai mare provocare pe care am avut-o mereu si pe care o am in continuare este ca in interventiile mele sa castig rapid increderea unor profesori din “Fizica Altfel” cu care ma vad pentru prima data si cu care lucrez in sesiunile pe care le conduc.

Orice urma de prezenta superficiala sau de atitudine de consultant care vrea sa arate ca stie solutiile si vine sa dea lectii este sanctionata prin pasivitate, aprobare fara angajament, nepasare, neimplicare si deconectare. De aceea provocarea mea cea mai mare este sa stiu sa transmit consideratie reala, apreciere sincera pentru eforturile pe care profesorii le fac deja si pentru rezultatele pe care le au deja, ca oameni si in afara sprijinului oferit de CEAE.

CEAE: Cu ce este diferit un program de dezvoltare adresat profesorilor fata de un program de acest tip destinat angajatilor din companii?

Sunt multe lucruri asemanatoare si multe lucruri diferite, in acelasi timp. Este posibil sa ma insel, dar parca atunci cand lucrez cu profesorii din proiect procentul celor dedicati si dispusi sa faca eforturile necesare pentru a contribui la imbunatatirea “organizatiei” lor si a rezultatelor pe care le urmaresc este mai mare decat al angajatilor cu care lucrez in business. Nu am masurat asta obiectiv in niciun fel, este doar perceptia mea.

Semnificatia pe care profesorii o dau muncii lor este de multe ori mai vie si mai puternica decat semnificatia pe care o dau angajatii din business rolului lor. Nu vreau sa generalizez, desigur! Profesorii cu care am lucrat in “Fizica Altfel” pot invata multe de la felul in care lucreaza angajatii din business cu care am lucrat, si invers.
Ce incepe sa fie tot mai asemanator in ultimii ani intre aceste doua grupuri este, din nefericire, cresterea gradului de cinism, de neincredere ca eforturile colective pot fi intarite si ca ar putea duce la un mediu de lucru mai bun, mai atractiv, care sa le puna mai bine in valoare calitatile si sa le incurajeze creativitatea si originalitatea.

CEAE: Ce-i determina pe profesori sa faca pasii necesari pentru a schimba (in bine) ceea ce fac la clasa?

Buna intrebare si cred ca fiecare din ei si din noi are motivatiile sale! Unii profesori sunt mai determinati decat altii. Eu cred (bazandu-ma pe cele mai recente studii si cercetari din domeniul motivatiei) ca acei profesori care imbratiseaza si cultiva valori constructive si urmaresc cu adevarat un scop cu un impact social pozitiv sunt si cei care au energia proaspata necesara, disciplina, disponibilitatea pentru efort, rezilienta de a schimba in bine ce fac in clasa!
Profesorii care se implica in acesta miscare doar pentru ca trebuie, pentru ca asa “da bine”, pentru a nu dezamagi pe altii sau pentru imagine personala buna si vizibilitate – au sanse foarte putine sa aiba impactul pe care il urmaresc, abandoneaza mai repede si fac lucrurile superficial.

CEAE: De ce au nevoie profesorii pentru a se dezvolta?

Nu stiu ce sa zic, asta este o intrebare la care cel mai bun raspuns este “depinde”. Eu cred ca profesorii au aceleasi nevoi de sustinere pe care le are orice adult de pe aceasta planeta, din orice organizatie, din orice comunitate, fie ca lucreaza in institutii publice, fie in companii private.

Ca sa enumar doar trei parghii si mijloace de sprijin as pune pe primele locuri: un leadership credibil si de incredere din partea celor care ii conduc – local, la nivel de judet si la nivel national; o infrastructura (inclusiv procesele administrative) care sa le usureze eforturile; contexte autentice care sa ofere conditii cat mai bune de cooperare si sustinere reala intre ei, care sa le incurajeze eforturile colective pentru realizarea unor lectii mai atractive pentru elevi si pentru cresterea unei noi generatii de profesori.

CEAE: Care este cel mai mare castig al investitiei in profesori?

Asa cum se stie, investitia in profesori este una care intoarce o valoare foarte mare. Foarte multe studii (cele ale OECD sunt dintre cele mai cunoscute) arata clar contributia unei educatii de calitate superioare in prosperitatea unei natiuni si a cetatenilor ei.

Atunci cand o comunitate are membri care isi indeplinesc bine rolul si munca in a creste la randul lor, mai departe, adulti responsabili, autonomi, colaborativi, instruiti, care stiu sa-si exprime bine imaginatia si creativitatea innascute, intreaga societate prospera. Astfel, as sintetiza spunand ca ceea ce primim inapoi atunci cand investim in cresterea calitatii educatiei, atunci cand investim in profesori este o natiune mai prospera si prosperitate individuala.

CEAE: Care sunt tipurile de interventii care crezi ca pot face diferenta in sistemul de educatie?

Pentru a nu ne risipi in mai multe teme si directii, m-as intoarce la cele trei pargii de care vorbeam ceva mai sus. In plus, nu interventiile externe sunt solutia, nu ele sunt salvarea unui sistem. Atat in companiile private, cat si in institutiile publice, interventiile externe au doar un rol de sprijin sau de sustinere a unei decizii strategice si a unui plan strategic construit de actori din interiorul sistemului care vrea sa se reformeze. Cu cat sunt mai multe interventii externe si cu cat sistemul se bazeaza mai mult acestea, cu atat sunt mai putine sansele de transfomare, cu atat mai mult slabesc capacitatile interne de reforma si se creste dependenta actorilor interni fata de autoritatea formala a sistemului.

Revenind… In primul rand, as sprijini cresterea credibilitatii leadership-ului sistemului educational din tara. Iar cand ma refer la leadership-ul sistemului educational national, ma refer la cresterea calitatii si productivitatii colaborarii dintre institutiile si autoritatile care au in responsabilitate sistemul educational. Avem nevoie ca de aer de astfel de aliante functionale si creative la nivel national, judetean si local. Asta ar creste speranta pentru unui viitor mai bun in sistem, ar creste sustinerea interna de care orice leadership are nevoie. In al doilea rand, as intari acele componente ale infrastructurii sistemului care functioneaza bine, oricare ar fi ele si mi-as alege apoi foarte atent, in pasi mici, ce componente de infrastructura sa imbunatatesc. Scopul este de a obtine pe termen scurt cateva rezultate relevante bune si apreciate, nu unele spectaculoase peste noapte – pentru ca nu vor veni. Iar in al treilea rand, as incuraja contexte colaborative autentice, locale si nationale, care sa genereze initiative si proiecte conduse de oameni din sistemul de educatie – fie ei profesori, directori, inspectori, nu conteaza.

Cred ca suntem in acea etapa in care sunt multe imbunatatiri in sistemul de educatie (unele mai mici, altele mai relevante), dar ele trec de multe ori neobservate si neapreciate, se pierde momentum-ul, nu capitalizam pe ele suficient. Astfel, perceptia este de regres, iar apoi realitatea si masuratorile confirma regresul. O conversatie publica, care sa puna putin mai mult lumina pe ceea ce functioneaza bine, ar putea aduce, poate, si progresele pe care le urmarim.

CEAE: Iti imaginai in urma cu 10 ani ca vom ajunge impreuna aici?

Sunt profilul care se uita mereu la potential si la oportunitati, indiferent care este realitatea. Nu cred ca la inceput ma gandeam specific la locul unde a ajuns azi proiectul “Fizica Altfel”, dar am vazut de la inceput potentialul lui, prin determinarea si tenacitatea lui Cristi si a micii sale echipe, prin strategia pe care o aveau: cu multa rabdare, cu multa etica si responsabilitate, foarte colaborativ, cu multa consideratie, atentie si onestitate pentru partenerii si beneficiarii lor, cautand sa se inconjoare doar de oameni pe care sa se poata baza, fara sa se laude prea mult cu ceea ce faceau.

Nu exista o reteta pentru un succes garantat, dar ingredientele de mai sus dau o sansa in plus oricarei initiative si m-au facut sa cred proiect. Vreau sa le multumesc colegilor mei Adela Iepure si Mihai Curelea care s-au implicat alaturi de mine in anii in care am construit fundatia acestei comunitati!

 

---