Excesul de putere, capcana de care sa te feresti. 5 intrebari care te ajuta sa-ti descoperi valorile
Dedic acest articol grupelor YMP1 si YMP2 (Young Managers Program) de la Maastricht School Of Management (MSM) care m-au inspirat atunci cand am lucrat impreuna in aceasta luna in cadrul workshop-ului Leadership Point of View, parte a programului The SLII Experience.
ATENTIONARE: Folositi procesul de mai jos doar atunci cand doriti cu adevarat sa armonizati interese. Daca simtiti ca atitudinea pe care o aveti in momentul in care cititi acest articol este mai degraba agresiva, va simtiti nemultumit, agitat, coplesit sau obosit, nu cititi randurile de mai jos. Il veti gasi dezgustator si ma veti acuza ca nu sunt in contact cu realitatea inconjuratoare.
De ceva vreme observ ca utilizez tot mai firesc in viata de zi cu zi un mod de a armoniza interesele celor cu care lucrez, un mod de a depasi diverse blocaje, intr-o lume care pare sa-si fi propus in acesti ani sa aiba menirea de a crea tot mai multe conflicte, contestari, jocuri de putere, rivalitati din care toata lumea pierde. Caut sa ma asez in contextul asta astfel incat sa-i sustin cat mai bine pe cei care sunt onesti in slujba altora, sa sustin tot mai mult misiunea unor organizatii, institutii publice si grupuri de a caror revigorare interioara putem beneficia cu totii.
Va impartasesc in randurile de mai jos un mod de lucru simplu, care ma ajuta pe mine atunci cand navighez in ape tulburi si cand simt ca sunt in ceata. Il folosesc si atunci cand sprijin alti indivizi sau alte grupuri sa ajunga la o solutie care sa fie sustinuta de cati mai multi, o solutie care sa reflecte cat mai multe interese ale fiecarui.
Iata cele 5 intrebari:
1. Cum pot creste calitatea relatiilor intre cei aflati la aceeasi masa? Inainte de a face orice alt pas ma gandesc cum pot creste chiar si cu 1%, minimal, relatiile dintre cei din jur sau dintre mine si cei din jur. Atitudinea constructiva din acel moment, preocuparea vizibila pentru imbunatatirea calitatii relatiilor conteaza mai mult decat progresele efective si asigura fundatia necesara pasilor urmatori.
2. Care este pozitia de putere de care fac exces? Care este punctul meu forte de care fac exces in situatia in care suntem? Stiu ca sunt o persoana directa, care vrea sa transeze repede lucrurile si sa vada progrese rapide. Stiu sa ma asez intr-o pozitie de putere din care sa beneficiez de “ceva” pana la urma si in situatia in care toata lumea iese pe pierdere la final. Mi-e clar insa ca nu este un mod constructiv de a privi lucrurile si nu ma simt asezat in misiunea mea, ba din contra – ma face sa ma simt santajabil si ma discrediteaza. Mai mult, cand imi folosesc in exces punctele forte, ele se vlaguiesc si mi se intorc impotriva. Ce fac atunci? Sunt atent la ceea ce simt: ori de cate ori simt ca imi folosesc in exces un punct forte sau o pozitie de putere este un semn pentru mine sa ma opresc, sa iau distanta si sa ascult cu mai multa atentie si cu o empatie mai buna interesele si nevoile celeilalte parti. Daca simt ca sunt intr-un blocaj sau e un blocaj in jur, imi spun ca undeva eu fac un exces sau ca e un exces undeva – niste puncte forte, niste calitati sau resurse sunt folosite in exces. Pana nu este re-echilibrata tensiunea, cat timp alte “voci” sunt neglijate, stiu ca nu vor fi progrese, si costurile vor fi mari pentru toata lumea, inclusiv pentru mine.
3. Cum sa recunosc cat mai onest calitatile adversarilor, beneficiile din propunerile celor care au puncte de vedere diferite? Am descoperit o noua sursa de creativitate si inspiratie: recunoasterea cu sinceritate a calitatilor adversarilor, a beneficiilor aduse de punctele lor de vedere in raport cu scopul comun pe care cei in discutie il urmarim. Suspendati-va pentru cateva momente propriile interesele si judecata, folositi intrebari pentru a explora cu o curiozitate naiva perspectivele celorlalti, fara a cauta puncte slabe in rationamentele lor. Asezati in intentii cu adevarat pozitive intrebarile pe care le adresati, astfel incat sa sustineti si sa incurajati cealalta parte sa-si dezvaluie si sa va impartaseasca fricile, temerile care fac sa contribuie la impasul in care va aflati impreuna. A asculta raspunsurile fara a le judeca este un act de apreciere foarte incurajator!
4. Cum sa-mi fructific valorile colaborative pe care le am? Oricat mi-ar spune cineva despre individualismul tot mai mare din lume, despre narcisismul in continua crestere, stiu totusi ca oamenii nu-si doresc sa simta sentimentele de izolare si insingurare care vin la pachet cu aceste atitudini. Cu totii avem nevoi si convingeri colaborative, sociale, dar poate nu suntem suficient de curajosi sa ni le cultivam si sa le folosim in public. Incercati asta atunci: alegeti o valoare colaborativa care va defineste cu adevarat si, plecand din acest loc, din aceasta valoare, intrebati-va: “Care ar fi solutia prin care arat ca sustin interesele celeilalte parti?”. Ar fi trebuit sa vedeti cum s-a luminat la fata unul din participantii la workshop-ul de care va vorbeam, om care se auto-defineste a fi extrem de pragmatic, “rece” si strategic in gandire. Veti fi surprinsi de creativitatea care vi se activeaza in acest mod si cat repede vor aparea idei noi de natura colaborativa!
5. Cum ii las pe ceilalti sa simta ca le sustin onest si propriile lor interese? Cand nivelul de incredere este ridicat, se poate ajunge mai repede la solutii sustinute de cei aflati intr-un impas. Opreste-te din a-i judeca pe ceilalti, observa-ti intentiile, inlocuieste-le pe cele defensive cu unele cu adevarat constructive, si apoi prezinta simplu, fara teama de a parea un om slab, fara grija de a fi judecat, cu inima deschisa, felul in care ii vei sustine, aratandu-le ca ai incredere sa te lasi in grija lor. Stiu, pare frivol, pare superficial, dar oare chiar este asa?
Dezvoltarea zilnica a valorilor personale si asezarea pe misiunea personala moment-de-moment sunt ingrediente de baza si punctul de start pentru echilibrul personal, pentru echilibrarea si armonizarea intereselor celor cu care interactionezi, pentru o motivatie proaspata, pentru o calitate superioara a vietii indiferent de constrangerile din realitatea cu care suntem in contact zilnic. A face din valori si scopul personal un punct de start pentru depasirea obstacolelor nu este un moft, nu este un exercitiu intelectual pentru “a da bine”, nu este limbaj de lemn. Valorile si scopul personal ne reflecta adevarata natura si ne definesc contributia pe care o avem la lumea in care traim.
