[Meet the trainers] Monica Nicolescu: “Rolul de coach m-a invatat sa fiu prezenta in viata mea, sa aleg constient si asumat si sa lucrez in permanenta la valorile si aspiratiile mele.”

Cu o experienta de 8 ani in coaching si 5 ani in echipa Human Invest, Monica Nicolescu intruchipeaza, fara doar si poate, o combinatie unica intre pasiune si pragmatism. Din rolul de coach acreditat PCC (Professional Certified Coach) de catre International Coach Federation (ICF), Monica faciliteaza sesiuni de coaching avand subiecte legate de managementul schimbarii, leadership si performanta. De asemenea, o poti intalni ca facilitator pentru programe semnate de Ken Blanchard Companies, precum Coaching Essentials®, SLII® sau Team Leadership. Te invitam sa o cunosti mai bine in interviul de mai jos. 

Cand si cum ai ajuns sa faci parte din echipa Human Invest?
Ma cunoscusem cu Viorel Panaite prin 2011 la un eveniment, dar colaborarea noastra a inceput dupa doi ani, in 2013, cand Human Invest incepuse sa se uite atent cum isi poate extinde serviciile de coaching. Cred ca a fost un moment oportun pentru toata lumea, eu reintram in business dupa maternitate si eram in cautare de parteneriate interesante, iar Human Invest cauta dezvoltarea unui program de Coaching Skills si coachi acreditati. Ne-am aliniat natural la ce ne dorim si ce putem construi impreuna. Prin urmare, coaching-ul e ceea ce ne-a adus impreuna si dorinta de a creste industria acestor servicii in mod profesionist si etic. De asemenea, vazusem in US cum coachii profesionisti isi imbogatesc experienta oferita printr-o suita de programe si interventii de echipa si individuale, lucru comun cu ce am gasit si in programele de leadership oferite de Human Invest. E o comunitate in care m-am simtit bine de la inceput si unde am simtit ca pot contribui, dar si invata.

Ce te-a motivat sa devii coach?
Eram in Statele Unite in anul 2008, an in care am investit in diverse cursuri de dezvoltare personala si leadership. Acolo am inceput sa imi schimb mentalitatea, sa caut, sa cercetez si sa am curajul sa fac ceea ce imi doresc. Lucram in domeniul IT in acel moment si imi placea extraodinar de mult atat ceea ce fac, cat si oamenii cu care lucram, dar simteam ca am nevoie de o schimbare, ca vreau sa imi pot folosi abilitatile cu mai mult impact si sa am o flexibilitate si libertate mai mare. Eram inscrisa la un curs de Psihologia Performantei la Stanford Continuing Studies si parte a acestui curs era sa lucram la identificarea valorilor, punctelor noastre forte, prejudecatile pe care le avem si sa ne exploram potentialul. Am realizat in acele momente ca in rolul de manager foloseam abilitati de mediere, ascultare, aliniere cu multa naturalete si ca faceau parte din ce ma definea ca persoana.

Modul meu optimist si relaxat de a vedea lucrurile era alt aspect pe care simteam ca il pot folosi cu mai mult impact in viata mea si a celor din jur. I-am spus in acele zile sotului meu sa ma lase 4 zile pentru a decide pe ce drum vreau sa o iau mai departe: raman in IT sau fac ceva pe cont propriu. Nu stiu de ce 4 zile, dar au fost 4 zile foarte intense emotional. A fost momentul cand mi-am spus ca am puterea sa imi scriu singura drumul de la capat, cu tot cu renuntarea la anii in care am muncit pentru cariera mea in organizatia la care lucram. In primavara anului 2009 eram deja inscrisa la cursurile de formare in coaching ale scolii International Coach Academy. Si de acolo lucrurile s-au asezat pe un nou fagas…

Care a fost parcursul tau in acest domeniu? Cum l-ai descrie?
Nu prea pun presiune pe mine cand am de realizat un lucru. Asa s-a intamplat si cu parcursul meu in coaching. Am pus multa pasiune si lucrurile mi se par ca au venit natural, firesc. Am construit relatii noi, am consolidat relatii vechi, am invatat constant, am facut ordine in lucrurile care merg si cele care nu merg si nu am acceptat initiative sau proiecte pe care le-am simtit ca nu sunt aliniate cu mine. M-a ajutat foarte mult experienta de business cu care veneam pentru ca aceasta a adus latura pragmatica si orientata pe rezultate atat in consolidarea serviciilor oferite cat si in abordarea sesiunilor de coaching. Aproape cinci ani de zile am facut voluntariat si pentru capitolul local al International Coach Federation Romania, unde am fost conectata puternic cu dezvoltarea industriei de coaching in Romania, iar prin evenimentele si sprijinul acordat membrilor ICF sau coachilor in formare am putut sa am o viziune ampla a felului in care evolueaza atat serviciile de coaching cat si nevoile clientilor nostri. Daca as descrie unde am pus si pun focus in acest parcurs este pe calitate, etica, experienta si transformare continua.

Care au fost cele mai dificile momente ale carierei tale si cum le-ai depasit?
Probabil cei mai dificili ani in aceasta profesie au fost primii doi. Asta pentru ca vroiam sa imi construiesc business-ul in coaching, dar si sa-mi cresc cei doi baieti care pe atunci aveau 2, respectiv 0 ani. Imi era dificil sa jonglez intre cele doua directii. Am lasat lucrurile sa curga si mi-am zis ca le pot potrivi. Acela a fost momentul cand am tinut o serie de workshop-uri pentru mamicile aflate in concediul de maternitate. E un moment important de schimbare in viata femeii si apare foarte des intrebarea ce fac dupa concediu: ma intorc inapoi la birou, in aceeasi dinamica ca pana acum sau aleg sa fac altceva? Asa am reusit sa fac pasi usor, usor si sa trec si eu peste perioada incarcata si sa invat si ma sustin din energia mamicilor care veneau la aceste workshop-uri.

Care sunt lucrurile esentiale pe care le-ai invatat din rolul de coach si facilitator?
Sunt multe lucruri pe care le-am invatat si multe pe care inca le invat. In primul rand sa fiu prezenta in viata mea, sa aleg constient si asumat. Sa ma uit la oameni fara sa ii judec. Sa lucrez in permanenta la valorile si aspiratiile mele. Un lucru pe care il observ si il invat in permanenta este sa am incredere in oameni. Mereu ma bucura si ma surprinde potentialul oamenilor cu care lucrez, felul in care fiecare reuseste sa acceseze acel spatiu unic, autentic, acea intersectie cu sinele de unde totul e posibil, realizabil. Iar fiecare intersectie este unica. Asta cred ca e lucrul care ma fascineaza cel mai tare in ceea ce fac.

Care sunt cele mai mari provocari ale managerilor pentru care esti coach? Ai observat trenduri/diferente de la an la an sau de la generatie la generatie?
Cred ca o preocupare constanta a mangerilor este relatia cu oamenii din echipa lor. Scade simtitor numarul managerilor care vin in paradigma “Spune-mi ce sa le fac ca sa fie mai motivati/responsabili/implicati etc…” si, poate fortati de noua generatie, creste numarul celor care sunt curiosi, deschisi sa lucreze prima data la “de ce-ul” lor, la a aduce claritate in rolul si impactul actiunilor sale.

O alta preocupare este cum pot fi cat mai eficienti cu resursele limitate pe care le au, fie ca este vorba despre timp, oameni, buget, mentalitati etc. In incercarea de a jongla cu toate aceste limite obosim, ne simtim neputinciosi, iar sesiunile de coaching sunt un spatiu unde poti lua o gura de aer proaspat. Poti sa te observi pe tine si sistemul din care faci parte, sa reflectezi, sa indraznesti, sa schimbi si sa capeti claritate pe ce e de facut mai departe.

Ce sfat i-ai da unui profesionist care isi doreste sa devina coach?
Imi e greu dau sfaturi cand fiecare e diferit si unic. Poate asta ar fi sfatul: sa se inteleaga pe sine, cu ce vine el diferit si unic in acest ecosistem. Cine e el ca om si apoi ca si coach. Mi se pare important sa fim autentici in aceasta profesie, sa lasam mastile si stereotipurile, sa ne ascultam si respectam prima data pe noi ca apoi sa putem oferi un spatiu de calitate si sigur clientilor nostri. Acum sunt foarte multe optiuni de formare in coaching, scoli si curente diferite, o varietate de servicii, dar degeaba ai toate aceste oportunitati daca nu ai claritate, motivatie si directie.

Care a fost cea mai importanta lectie de leadership pe care ai invatat-o de-a lungul anilor?
Ca leadershipul este despre rabdare si incredere. Rabdare de a asculta si intelege oamenii cu care lucrezi, partenerii si clientii, rabdare de a iti intelege uneori serviciul sau produsul oferit, ce uneori se schimba, dar tu tot ai senzatia ca e la fel. Incredere pentru ca e baza oricarei constructii. Pentru mine construirea increderii este abilitatea fundamentala a oricarui lider. Cere energie, consistenta, etica, onoare si valori. Cere sa lucrezi constant cu tine, sa te dezvolti si adapta neintrerupt si sa iti parchezi ego-ul.

“Atunci cand stii de ce si pentru ce faci un anumit lucru iti gasesti mai usor raspunsurile in momentele dificile ale oricarei cariere.”

Ce sfat le-ai da persoanelor aflate la inceput de cariera, indiferent de domeniul in care activeaza?
I-as invita sa exploreze care este motivatia lor in alegerea acelei cariere. Iar dincolo de motivatie, sa vada care este efortul, energia pe care este dispus sa o aloce in ceea ce a ales. Cred ca atunci cand stii de ce si pentru ce faci un anumit lucru iti gasesti mai usor raspunsurile in momentele dificile ale oricarei cariere.

---

Quiz:

• Cartea care te-a marcat: How To Win Friends And Influence People, Dale Carnegie – a fost prima carte pe care am citit-o imediat dupa ce m-am angajat. Aveam 22 de ani.
• Liderul pe care il urmaresti: Jeff Bezos, pentru ca are o sotie super smart :)
• Cel mai bun sfat pe care l-ai primit: Ca trebuie sa ofer pentru a putea primi.
• Motto: Chance favors the prepared mind