[Meet the trainers]: Ioana Marinescu: De cele mai multe ori, cei mai buni antrenori sunt chiar clientii nostri”

Ioana Marinescu este coach acreditat ACC (Associate Certified Coach), facilitator si Senior Consultant Human Invest. Ea si-a inceput activitatea de coach si facilitator dupa o cariera in retail, in companii multinationale si romanesti, unde a ocupat roluri de conducere timp de peste 10 ani.

In cadrul Human Invest, experienta Ioanei in coaching si facilitare include subiecte legate de schimbare (organizationala, profesionala, personala), cresterea performantei, coaching de echipa, dezvoltarea abilitatilor de leadership, dezvoltarea de parteneriate, de gestionare a conflictelor, cu expertiza in transformare personala si organizationala. Te invitam sa o cunosti mai bine in interviul de mai jos.

Cand si cum ai ajuns sa faci parte din echipa Human Invest? De ce ai ales Human Invest?
Fac parte din echipa Human Invest de ceva mai mult de 3 ani, din 2015. Prima oara m-am intalnit cu Viorel la sugestia mentorului meu, Alain Cardon, chiar dupa ce am obtinut primul nivel de acreditare, Associate Certified Coach (ACC) de la International Coach Federation. Imi este greu sa aleg o data exacta, intrucat a fost un process de integrare, atat in cadrul echipei, cat si in ritmul si modul de lucru Human Invest, in proiectele potrivite. Apreciez aceasta colaborare tocmai pentru ca este vorba de o decizie si adaptare permanenta. Nu pot spune ca am decis candva, acum 3 ani, sa ma alatur echipei, ci mai degraba ca este o alegere permanenta de a colabora, cu fiecare proiect, actiune sau etapa de dezvoltare. De ce aleg in continuare sa fac parte din aceasta comunitate? Pentru ca am regasit valori comune, proiecte cu impact, profesionisti de la care am ce invata si suficient spatiu pentru fiecare dintre noi, pentru a ne dezvolta si creste atat impreuna, cat si individual.

Ti-ai inceput activitatea de coach dupa o cariera de 10 ani in retail, in companii multinationale si romanesti. Cum ai descrie parcursul tau profesional?
Cand ma gandesc la parcursul meu profesional, desi ar putea fi impartit in doua “vieti” – cea in care am activat in management in retail si cea de coach, acum il vad fluid, cu multe intrepatruderi, caci tot ce am facut, ce am invatat si toti oamenii cu care am interactionat m-au sustinut sa ajung cine sunt si ce fac astazi. Practic parcursul meu professional din retail m-a pregatit pentru a fi coach. Am inceput sa lucrez in retail tocmai intr-un moment de crestere a pietii, mi-a placut dinamismul si diversitatea, apoi am fost de cateva ori omul potrivit la locul potrivit si am avansat destul de rapid. Gandind in urma, poate mi-ar fi prins bine un pic mai mult timp in fiecare rol pe care l-am avut, pentru a simti si intelege mai bine ceea ce tine de leadership si pentru a aprofunda lectiile invatate. Am trait atat momente de crestere rapida (pana in 2008-2009), cat si momente de criza, de tensiune. In acestea din urma am invatat enorm: am trecut, alaturi de colegii mei, printr-o insolventa la scurt timp dupa ce fusesem avansata intr-o pozitie de top management; atunci am invatat ce inseamna determinare, leadership, motivatie optima si mai ales puterea colaborarii si a unui scop comun si valori comune.

Apoi am schimbat un pic modelul de business, am lucrat pentru un discounter si am invatat ce inseamna de fapt “less is more”.
Apoi, o data cu momentul in care am ramas insarcinata, am decis ca in viitor doresc sa contribui in aceeasi lume, insa din alta postura, care s-a dovedit ulterior a fi cea de coach. In ceea ce priveste practica de coaching, am inceput sa practic imediat ce am finalizat formarea initiala cu Alain Cardon. La fel ca inainte, am avut sansa sa fiu tipul coach-ul potrivit pentru clientul potrivit; ceea ce mi-a permis sa obtin in cateva luni acreditarea International Coach Federation in 2015, in urma primei evaluari pentru ACC.

Apoi am inceput si colaborarea cu Human Invest, am inceput sa si facilitez workshopuri, sa practic din ce in ce mai mult si team coaching, pe langa coaching individual. De aceasta data incerc sa fiu cat mai atenta la lectiile pe care le am de invatat din fiecare proiect, la lectiile pe care mi le aduc oamenii pe care ii insotesc din rolul de coach, precum si la cele care vin dinspre colegii mei. Sunt recunoscatoare pentru increderea pe care am primit-o de la cei pe care i-am acompaniat, asa cum sunt recunoscatoare oamenilor si organizatiilor alaturi de care m-am dezvoltat in retail, ca specialist, manager si leader.

Acum vad ca activitatea mea din retail ma mentine conectata cu ceea ce inseamna rezultate, obiective pragmatice, ambitioase, cu un ritm dinamic, atenta la relevanta, obiectiv si rezultat in procesul de coaching si nu numai. Si in acelasi timp ma ajuta sa inteleg provocarile profesionistilor, executivilor sau echipelor si sa le fiu alaturi pentru a obtine performanta si pentru a trai o viata mai frumoasa.

Referitor la parcursul meu professional in rolul de coach profesionist, urmatorul pas pana la final de octombrie este de a trimite aplicatia pentru urmatorul nivel de acreditare al International Coach Federeation, cel de Professional Certified Coach.

Care au fost cele mai mari provocari peste care ai trecut de-a lungul carierei?
Cred ca cel mai dificil moment din cariera a fost in perioada de tranzitie – cea de la cariera in retail, in achizitii, catre cea de coach, facilitator. A fost o perioada in care am fost fata in fata cu mine, fara a ma ascunde in spatele statutului, rolului professional, puterii data de o pozitie de conducere si de influenta. Mi-a fost greu, cred ca pana aproape de finalizarea scolii de coaching, pana cand am inceput sa ma cunosc, asa cum eram dupa cateva transformari, sa ma redefinesc prin ceea ce sunt si nu neaparat prin ceea ce fac si sa imi construiesc practica, bazata pe alegeri si valori personale.

Mi-a fost dificila atat redefinirea valorilor, scopului personal si profesional (eram si proaspata mamica), precum si sa renunt la confortul pe care il aveam inainte (aici includ cariera, statutul, pozitia – aspect construite in timp, cu efort si investitie mare emotionala). In cele din urma, am realizat ca pe langa statut si pozitie, mai aveam un capital pe care il pastram, era al meu – oamenii si parteneriatele construite pana atunci, iar increderea lor m-a ajutat sa am primele parteneriate din rolul de coach. De asemenea, in aceasta perioada m-am bucurat de sprijinul familiei, atat al sotului meu, care m-a sustinut pe parcusului furtunii, cat si al baiatului meu, care m-a invatat si antrenat asa cum numai un copil o poate face.

Ce te-a motivat sa devii coach?
Atunci cand mi-am dat demisia nu stiam 100% ce urmeaza sa fac. Imi doream sa contribui tot in lumea in care profesasem, din alta postura, astfel incat sa existe un impact pozitiv atat asupra rezultatelor, cat si asupra calitatii vietii celor din jurul meu. A urmat o serie de intalniri, sincronicitati care m-au pus fata in fata cu coaching-ul, inclusiv faptul ca am trecut eu printr-un proces de coaching, exact in etapa de tranzitie despre care am povestit mai devreme. Atunci cand am descoperit impactul unui process de coaching asupra unei persoane, ba chiar asupra unei organizatii, m-am indragostit de puterea si eleganta acestei profesii. Intotdeauna am crezut in parteneriate, iar acesta este un parteneriat pentru performanta, pentru atingerea unui obiectiv ambitios si pentru co-crearea unui mediu sanatos, “ecologic” cum imi place mie sa il numesc. Iar mie personal imi ofera diversitatea si dinamismul de care am nevoie, oportunitatea de a cunoaste si lucra alaturi de oameni capabili, inteligenti, frumosi si surprinzatori.

Ce sfat i-ai da unui profesionist care isi doreste sa devina coach?
Nu stiu daca as da un sfat, ci as oferi o intrebare. Inainte sa defineasca ce vrea sa devina, sa se intrebe care sunt scopul si valorile personale, astfel incat sa aiba permanent aceasta busola care sa il ajute sa raspunda la intrebarea: pentru ce fac ceea ce fac. Iar daca raspunsul sau este aliniat cu principiile profesieii de coach, sa aleaga o scoala de formare in coaching acreditata ICF, sa priveasca parcusul de invatare cu rabdare si perseverenta, sa isi stabileasca obiective ambitioase pe care sa le urmareasca si sa nu uite ca este vorba de un antrenament continuu, care nu se termina la finalul primei formari, iar, de cele mai multe ori, cei mai buni antrenori sunt chiar clientii nostri.

Care sunt lucrurile esentiale pe care le-ai invatat din acest rol?
Cred ca pentru mine cel mai valoros este ca am invatat sa insotesc, fara sa dirijez, sa ascult fara sa dictez si in acelasi timp sa pastrez atentia si concentrarea asupra obiectivelor urmarite. Iar rezultatele sunt ale clientului. Am invatat ca rezultatele exceptionale nu vin neaparat in urma unor actiuni exceptionale, ci de cele mai multe ori in urma unor schimbari mici, consecvente, in urma actiunilor facute cu perseverenta, pasiune si cateodata cu cu incapatanarea de a depasi limitele impuse de sine sau de altii. O alta lectie extrem de valoroasa pentru mine este importanta incredererii, ma refer atat la increderea reciproca din relatia de coaching, la increderea in sine, la increderea coach-ului in capacitatile clientului. Si am invatat sa las controlul si sa am incredere in procesul de coaching si in client si sa ma bucur de parcus, de descoperirile si realizarile de fiecare data suprinzatoare ale oamenilor pe care ii insotesc. Si invat in fiecare zi….

Care sunt cele mai mari provocari din rolul tau de coach si facilitator?
Am observant ca ceea ce percep ca provocare se modifica in functie de etapa prin care trec. Daca ar fi sa numesc cea mai mare provocare pentru mine acum este aceea de a intelege si integra cat mai rapid lectiile pe care le primesc cu atata generozitate de la oamenii cu care lucrez. Este uimitor pentru mine cate lucruri am de invatat de la cei din jurul meu si mi-as dori sa le pot vedea si internaliza cat mai repede.

Ce faci in timpul liber? Exista/poate sa existe, din punctul tau de vedere, un echilibru intre cariera si viata personala? Cum functioneaza cele doua in cazul tau?
In timpul liber (in ultima vreme timpul liber se intrepatrunde din ce in ce mai mult cu alte categorii de timp: de familie, de lucru, de studio…) imi place sa calatoresc, sa descopar, apreciez calatoriile in care ne luam timp sa simtim locul, sa cunoastem oameni, sa avem experiente noi. Citesc cu placere si pasiune, alerg, schiez iarna, fac echitatie de cate ori am ocazia sau pur si simplu ma uit la un film sau ma vad cu un prieten.

Mie mi-e dificil sa vad aceasta separare intre cariera si viata personala. Si in loc de echilibru as spune ca pentru mine este vorba de a jongla cu prezenta, atentia si pasiunea pe care o acord oamenilor din jur, oamenilor care conteaza, astfel incat sa respect dorintele, aspiratiile si pasiunile mele in timp ce hranesc si onorez relatiile cu cei care sunt importanti pentru mine. Poate ca sunt perioade in care sunt mai prezenta pentru familia mea, apoi urmeaza perioade in care imi canalizez energia catre rolul de coach si facilitator. Incerc sa fiu corecta fata de mine si fata de ceilalti, nu reusesc tot timpul. Este un obiectiv important pentru mine, inca in lucru pana sa pot vorbi despre un echilibru, indiferent cum l-as defini.


Quiz:

  • Cartea recomandata: si cartile pe care le iubesc se schimba in functie de perioada. Acum il redescopar pe Yalom, si ma fascineaza a lui “Calatorie catre sine”, ca poveste de viata si parcurs atat catre sine, cat si in serviciul altora.
  • Liderul pe care il urmaresti si de ce: nu urmaresc un lider anume, incerc sa fiu atenta la ce se intampla in jurul nostru, la tendintele si tipul de interactiuni care genereaza schimbari si salturi in performanta, precum si in mediu.
  • Cel mai bun sfat pe care l-ai primit vreodata: Nu accepta limitarile altora, nici pe ale tale. Incerc sa il urmez in fiecare zi.
  • Motto: Fii schimbarea pe care o vrei in lume.