4 previziuni despre adaptarea companiilor romanesti la recesiunea economica din 2020
articol semnat de Viorel Panaite in 21 aprilie, pentru Ziare.com
In vremuri de criza, companiile iau de obicei mult mai rapid decizii pentru a elimina lucrurile mai putin relevante si care functionau oricum greoi: se trece rapid peste multe teste privind protocoale de securitate pentru a pastra functionalitatea unui sistem in conditiile in care angajatii trebuie sa lucreze de acasa; viata organizatiei merge mai departe cu un numar mult mai mic de sedinte; evenimente cu mii de oameni functioneaza bine in lumea virtuala; chiar si statul a descoperit ca poate lua decizii mai repede privind relatiile cu mediul privat.
Iata asadar mai jos cateva previziuni pe care le fac privind felul in care se vor adapta companiile romanesti la recesiunea care urmeaza in acest an.
Vor inflori telemunca, lucrul de acasa si managementul la distanta (“remote-management”)
Intr-adevar, stim ca existau deja angajati romani care lucrau de obicei de acasa, fiind condusi de la distanta de un manager din alta tara sau din alt oras. Cu toate astea, conform Eurostat, in 2018, in Romania doar 0,4% din angajati munceau de la distanta, fata de media UE care era de 5,2%, respectiv fata de tari cu procent mare precum Olanda – 14% sau Finlanda – 13,3%. Alte tari la care ne raportam din diverse motive: Portugalia – 6,1 %, Estonia – 6,9 %, Polonia – 4,6 %, Ungaria – 2,3%, Grecia – 2%, Bulgaria – 0,3%.
In conditiile in care trendul “work from home” era si pana acum deja unul puternic crescator atat in Europa, cat si in intreaga lume, exercitiul “Covid-19 lockdown” din acest an nu poate decat sa-l accelereze, iar la noi este un spatiu foarte mare de crestere.
Tot pe un trend crescator in lume este transformarea statutului de angajat intr-unul de contractor independent si e posibil sa vedem o scadere a numarului de angajati in intelesul traditional al acestui cuvant. Vom intalni insa mai frecvent roluri precum: partener de business, “associate”, afiliat, colaborator, contractor independent etc. Organizatiile vor deveni astfel eco-sisteme mai deschise, mai inclusive (poate doar aparent?), unde construirea si structurarea relatiilor de cooperare intre diversi actori va fi o tema importanta.
Procesul de digitalizare din organizatii si din economie se va accelera ca o solutie pentru restructurarea organizarii muncii si pentru cresterea agilitatii
Digitalizarea permite procese mai simple si automatizate, creste transparenta, scade birocratia si creste igiena emotionala in organizatii. Cum cultura noastra nationala este una puternic relationala, de tip “clan”, in care loialitatea este apreciata si pusa inaintea competentei, organizatiile romanesti ar putea deveni prin digitalizare mai usoare, mai putin incarcate emotional, mai flexibile, mai eficiente si mai adaptabile.
Intr-o astfel de cultura, o buna parte din energia oamenilor se investeste acum pasiv-agresiv in competitii si lupte interne de putere, in aratatul cu degetul la “ceilalti”. S-ar putea ca prin digitalizare sa avem o sansa in plus sa ne punem mai bine in valoare creativitatea si inventivitatea locala si sa ne concentram mai sanatos energia pe un scop comun si pe relatii de cooperare mai bune. Accelerarea digitalizarii va insemna si mai multe investitii pentru ecommerce, in special in sectorul IMM (poate cu bani din imprumuturile garantate de stat).
Middle-managementul va avea nevoie de competente mai bune de leadership pentru a facilita si a coordona munca unor profesionisti bine pregatiti
Intr-o economie in recesiune se atrag si se pastreaza in organizatii doar cei mai competenti si mai voluntari oameni, iar in urmatoarele 12 luni vom vedea multe disponibilizari. E nevoie de oameni cu adevarat competenti si cu adevarat dedicati pentru a sustine recuperarea si revenirea organizatiilor. Acesti oameni trebuie condusi intr-un mod cat mai etic si mai profesionist pentru a li se pune in valoare calitatile. Cum si numarul de middle manageri va scadea, asteptarile de la cei care vor ramane vor fi foarte inalte si ei trebuie pregatiti mai bine in aceasta perioada pentru a fi relevanti.
Un inceput este ca acesti manageri vor pune frecvent in practica ceea ce au descoperit in timp ce-si conduceau echipele in perioada de “lockdown”: incep sa invete ca ar putea fructifica mai bine potentialul oamenilor atunci cand isi recunosc propriile limitari si propriile incapacitati. Predictia mea este ca in viitor managerii vor fi mai onesti, mai curajosi sa-si recunoasca greselile, se vor da mai rar atotstiutori si vor cere mai frecvent ajutorul echipelor lor in procesul de conducere. Eram aici pe un trend bunsi in 2019.
Evitarea incertitudinii ne va face sa fim mai mult orientati pe protectie
Suntem un popor care evita incertitudinea cat poate de mult si are o predispozitie mult mai mare pentru controlul viitorului, pentru securitate, stabilitate, predictibilitate in comparatie cu alte natiuni precum Suedia, Olanda, Danemarca, SUA (de unde si o cultura antreprenoriala slaba a tarii noastre).
Criza sanitara si cea economica vor accentua aceasta trasatura si ne vor determina sa cautam sa ne protejam inca si mai bine in viitor. Nu cred ca vom deveni mai toleranti la incertitudine si la anxietate dupa aceasta criza, din contra, inca si mai putin toleranti. Asta inseamna ca la nivel de societate va mai creste putin apetitul pentru economisire (asa s-a intamplat si dupa criza din 2009), regulile vor fi mai importante ca ideile, oamenii vor cauta un stil de viata care aduce stabilitate.
Din acest motiv, cred ca cele mai multe organizatii cu o puternica dimensiune locala vor prefera in recesiune strategii defensive si nu ofensive de operare: proiectele vor avea mai degraba abordari conventionale si conservatoare, va fi un respect mai mare pentru reguli si pentru autoritate, se va ajunge mai usor la consens, se vor folosi solutii mai simple si care mai degraba au functionat bine in trecut, va scadea apetitul pentru abordari creative si inedite ale caror rezultate ar fi necontrolabile.
Proiectele de digitalizare de care vorbeam mai sus vor avea succes pentru ca vor propune si vor oferi decidentilor o mai buna structurare a proceselor si cresterea nivelului de control asupra business-ului.
Criza din 2009 – cea mai importanta criza economica din Romania post-comunista – ne-a aratat ca dupa orice furtuna va aparea soarele. In anii 2011-2012, multi ne asteptam sa ne intoarcem la “normalul” de dinainte de 2009, dar am construit un nou “normal” care a durat pana in acest an.
In viitor ne asteapta o lume noua, mai digitalizata, cu noi relatii de cooperare, cu noi moduri interne de lucru. Si poate chiar o lume mai buna, cu un leadership mai bun!