Inspirata de cartea “Puterea regretului – Cum sa mergi inainte privind in urma” de Daniel Pink, pe care am citit-o anul trecut, dar si de o conversatie recenta pe tema aceasta, vreau sa va propun la inceput de an o calatorie inapoi, trecand experientele profesionale ale anului trecut prin lentila regretului. Pare incitant? Care ar putea fi beneficiile acestei lentile? Ce lectii de viata le-ar putea aduce celor care au curajul sa stea in aceasta emotie?