[Meet the trainers] Alexandra Culicovschi: “Oamenii au in ei potentialul si resursele necesare, rolul meu este sa ii insotesc inspre a le accesa in ritmul si modalitatea lor”

Alexandra este Consulting Associate Human Invest, Coach, Consultant & Facilitator, cu o experienta de peste 12 ani in domeniul dezvoltarii organizationale. Absolventa unui program de formare in coaching, ea si-a dezvoltat expertiza in domeniul dezvoltarii organizationale lucrand în tot acest timp ca manager si specialist in 4 industrii diferite (telecom, FMCG, producție industrială, transport și logistică). Va invitam sa o cunoasteti mai bine in interviul de mai jos.

Cand si cum ai ajuns sa faci parte din echipa Human Invest?

Intalnirea mea cu Human Invest a avut loc cu aproape 11 ani in urma cand am participat la primul program de training din viata mea. Trainingul era Situational Leadership®II a fost sustinut de catre Viorel Panaite. Aveam 25 de ani si ma gandeam ca daca vreodata voi face pasul in afara corporatiei atunci Human Invest ar fi idealul de companie careia sa ma alatur. Ulterior drumurile noastre s-au intersectat de multe ori si, de fiecare data, am rezonat cu valorile, cu felul de a face lucrurile, cu programele, cu echipa si cu misiunea Human Invest. Anul trecut, cand gandurile au inceput sa ma duca tot mai departe de corporatie ne-am reintalnit mai structurat, ne-am aliniat la ce ne dorim si ce putem construi impreuna si cumva visul meu din urma cu 11 ani a devenit realitate 😊

Cand ai devenit coach si ce te-a motivat sa faci acest pas?

Cu cativa ani in urma am ajuns la un ceea ce imi place sa numesc un “moment de cotitură” în viața mea, când am început să mă întreb: „Care este rolul meu, care este misiunea mea?”. După 9 ani de gândire/actiune de tip si in mediu exclusiv corporatist, am început o călătorie în căutarea răspunsului. A fost un drum provocator, anevoios pe alocuri, insa cu siguranta o calatorie plina de satisfactii pe toate planurile. Am devenit mamă, am început să studiez Psihologia, am absolvit un program de formare în Coaching, am participat în sesiuni de analiză personală, am schimbat joburi și industrii. Toate acestea m-au ajutat să îmi definesc minsiunea: vreau să fiu un facilitator (enabler), un partener pentru cei care au încredere în mine să-i însoțesc în anumite momente ale vieții lor. Imi doresc sa fiu un facilitator si un partener pentru oamenii care doresc sa fie insotiti in imbunatatirea rezultatelor, a proceselor de lucru si isi doresc un interlocutor care sa ii ghideze in deciziile pe care le iau si in planurile pe care vor sa si le faca.

In rolul tau, de-a lungul timpului, ai avut misiunea de a identifica talentele din companie. Cum le identifici si ce trebuie sa le oferi, ca angajator, astfel incat sa nu paraseasca compania?

Cred cu tarie in “Omul potrivit, la locul potrivit si la momentul potrivit”. Mai cred de asemenea ca talent este un termen bun daca ne referim ca fiecare dintre noi are un talent, potrivit si potentat intr-un context si nu in altul. Desi am facut-o in trecut, cu greu as mai utiliza acum notiunea “talent” pentru a defini angajatii valorosi dintr-o companie. Cred ca un angajat este valoros pentru o companie daca poseda un set de abilitati, cunostinte si atitudini care sunt valoroase pentru aceasta la un anumit moment, si sunt in general legate de strategia de business si de cultura organizationala. Este posibil ca un angajat sa nu mai fie evaluat ca fiind la fel de valoros intr-un alt moment, daca in companie criteriile de evaluare se schimba. Daca o companie vrea sa retina angajatii pe care ii considera ca fiind valorosi cred ca este important sa ii cunoasca, sa ii inteleaga si sa armonieze interesele ei (generic vorbind) cu nevoile acestora, interese care pot fi financiare, de dezvoltare, de recunoastere, de sens, etc.

In rolul meu de identificare a talentelor am considerat la fel de important ca oamenii sa se cunoasca, sa se inteleaga, sa se evalueze pe ei in contextul nevoilor lor, care pot fi si ele implinite in contextul organizational in care se afla sau nu. Gasesc foarte sanatos ca o companie sa investeasca in autocunoasterea/autodescoperirea talentelor, pornind de la premisa ca daca nevoile lor constientizate isi gasesc implinirea in companie, atunci angajatii valorosi nu numai ca vor ramane in companie, vor performa printr-un ownership si responsabilitate crescute.

Ce nevoi au un manager aflat la inceput de drum vs. un manager cu cativa ani de experienta in spate?

Cred ca in cazul amandurora, rolul este similar – de a obtine rezultate cu ajutorul echipei, de a construi un climat de incredere si de a crea un spatiu in care oamenii sa fie creativi, sa incerce lucruri noi și sa isi asuma responsabilitatea si implicit atingerea rezultatelor.

Cred ca ambii au nevoie sa fie/ sa devina constienti care este “de ce-ul ” lor, care este misiunea lor de leadership, sa se observe constant, sa schimbe atunci cand este cazul, si sa ofere claritate si incredere lor si echipelor lor. Ce ii diferentiaza este cat au lucrat cu ei, cat au acumulat ca experienta, abilitati si care sunt pasii urmatori

Pentru mine, un manager bun este acea persoană care reușește să maximizeze potențialul echipei, care însoțește fiecare membru pe drumul său spre ceea ce își dorește să obțină. Un manager bun este un amestec de trainer pe zonele pe care le cunoaște bine, de coach atunci când este nevoie, de autoritate pentru a susține performanța și de „elev”, pentru a învăța de la fiecare membru al echipei. Totul cu un mix de încredere în potențialul echipei și în misiunea sa ca manager”.

Care sunt lucrurile esentiale pe care le-ai invatat din rolul tau, de-a lungul anilor?

De-a lungul timpului am coordonat proiecte variate, precum: dezvoltarea abilităților de management ale primei linii de coordonare, dezvoltarea unui program de dezvoltare pentru High Potentials, designul și implementarea unei Academii de Leadership cu program dedicat fiecărui nivel de leadership. Am participat în proiecte de schimbare culturală și accelerare a unor comportamente organizaționale, a coordonat proiecte de restructurare, de recrutare de volum, de definire/revizuire de procese de HR. Provocările cele mai mari au fost atât legate de job (proiecte, relații, obiective, culturi), cât și de evoluția mea ca om și profesionist. Cea mai mare provocare a fost să trec de la execuție și control operațional direct la a obține rezultate prin echipă și a-mi muta atenția pe construirea echipelor pe principiul “Omul potrivit la locul potrivit, la momentul potrivit.”

Am avut norocul si sper eu deschiderea sa invat din fiecare rol cate ceva: HR operational si strategic, strategie de business, cultura organizationala, relatii umane. Am întâlnit oameni foarte bine pregătiți, am descoperit industrii, strategii de business, echipe variate si manageri in diferite momente ale vietii lor profesionale.

Ce sfat le-ai da persoanelor aflate la inceput de cariera sau de un nou rol?

Cred ca un sfat este un cuvant prea puternic si mai cred ca drumul fiecaruia este unic. Daca as putea sa fac o recomandare aceea ar fi sa fie constienti de ei in rolul/momentul respectiv de cariera, sa ia maxim din tot ce li se intampla, sa caute continuu sa se descopere in contextul respectiv si sa sa dezvolte atat profesional, cat mai ales personal. Le-as recomanda sa caute sa isi cunoasca valorile, sa isi defineasca o directie spre care vor sa mearga, sa isi faca un plan flexibil si sa caute parteneri de drum de la care pot invata si in care au incredere.

Care sunt cele mai mari provocari din rolul tau de coach si facilitator?

Cele mai mari provocari sunt legate de a ramane in zona de facilitator si a insoti clientul/participantii in ritmul lor, fara a prelua „fraiele”, avand in vedere latura pragmatica si orientata pe rezultate dezvoltata in anii de experienta de business. Sa am incredere ca oamenii au in ei potentialul si resursele necesare si ca rolul meu este sa ii insotesc inspre a le accesa in ritmul si modalitatea lor.

Un alt lucru pe care il invat este sa ma uit la oameni fara sa ii judec, sa ma bucur de fiecare experienta ca oportunitate de a fi prezenta si de a recunoaste de potentialul si succesul oamenilor in a gasi solutiile potrivite lor si momentului.

Cum arata cultura organizationala ideala in acest moment? Ce exemple pozitive poti sa dai?

Cultura organizationala ideala este cea bazata pe incredere, cooperare si autodezvoltare. Culturile bune sunt cele care au cate putin din acestea, intr-un mix suficient de bun ca strategia de business sa se impleteasca natural, angajatii sa se simta motivati si stimulati sa se implice activ si sa recomande mai departe compania. Cultura organizationala ideala este cea pe care angajatii o traiesc in mod real, care are prea putina nevoie de reclama si care este suficient de flexibila, dar cu o “coloana” stabila pentru a-i permite companiei sa se reinventeze si sa reziste.

Care sunt greselile de cultura organizationala pe care unele companii din Romania inca le fac si care sunt trendurile pentru urmatorii ani?

Cred ca cele mai mari greseli de cultura organizationala pe care le fac companiile este sa nu isi identifice sau sa nu recunoasca in mod corect care este de fapt cultura lor. Multe companii isi definesc cultura organizationala imprumutand trasaturi generale, fara insa a le interioriza cu adevarat, de cele mai multe ori cultura fiind vizual impusa, si prea putin traita. Sunt construite ulterior programe, intiative care sa sustina adoptia culturii, ignorand de fapt acele comportamente reale, manifestate si traite de catre angajati. Se creeaza cumva o cultura paralela celei oficiale, care daca nu este cultivata, stimulata in comportamentele ei bune si completata cu elemente valoroase, va incetini prin rezistenta orice strategie de crestere/dezvoltare a businessului.

Ce faci in timpul liber? Exista/poate sa existe, din punctul tau de vedere, un echilibru intre cariera si viata personala? Cum functioneaza cele doua in cazul tau?

Am constatat, de-a lungul timpului, că încercarea de a ține separat viața profesională de cea privată este mai chinuitoare și am preferat să le las să se întrepătrundă natural. Viața profesională a fost tot timpul importantă pentru mine și a avut provocările ei, mai ales că s-a derulat exclusiv în corporații. Însă momentul în care am devenit mamă a potențat semnificativ viața personală. Încerc să-mi petrec cat mai mult cu familia și sa ma bucur de fiecare moment impreuna. Sigur, vorbim despre job, însă la fel cum vorbim despre orice altceva. Weekendurile sunt pentru familie și pentru activități pentru suflet. Citim, ne jucăm, ne întâlnim cu prietenii, mergem la bunici, gătim, ne plimbăm oriunde și cât de des putem.


Quiz:

  • Cartea recomandata: Adolf Guggenbühl-Craig: „Riscurile puterii celor care ajuta”
  • Liderul pe care il urmaresti si de ce: Jack Ma, pentru ca are un mix sanatos intre business si uman.
  • Cel mai bun sfat pe care l-ai primit vreodata: „If you no longer see the sparkle in your eyes when you do something, that maybe it’s time to see if you’re still doing the right thing for you” (Daca nu mai vezi stralucirea in ochii tai atunci cand faci ceva, poate ca e timpul sa vezi daca ceea ce faci este potrivit pentru tine)
  • Motto: „ You can discover the ocean if you lose sight of the shore” (Poti descoperi oceanul daca ai curajul sa-ti desprinzi privirea de la tarm.”