Est-europenii declara ca nu au parte de sustinere la job pentru a se dezvolta. Ce solutii au companiile

Studiul “State of the Global Workplace” realizat de Gallup scoate in fata o realitate ingrijoratoare: 41% din rezidentii din tarile Europei de Est, tineri si educati, vor sa se mute in vestul Europei. Nu o fac pentru bani, ci pur si simplu pentru a gasi mai multa sustinere si oportunitati de a se dezvolta.

Studiul Gallup este o radiografie a nivelului de angajament al fortei de munca la nivel global si a fost realizat in 155 de tari. In concluziile sale publicate pe larg, studiul arata ca in tarile Europei de Est doar 15% din salariatii rezidenti in aceste tari se declara ca sunt cu adevarat implicati la locul de munca (fata de 33% in US si Canada si fata de 70% in randul celor mai performante companii din baza globala de date Gallup). Studiul mai scoate in evidenta ca 41% din rezidentii din tarile Europei de Est cu varste intre 15 ani si 29 de ani isi doresc sa emigreze in vestul Europei, iar motivele principale ale acestei intentii sunt lipsa de oportunitati de dezvoltare si convingerea ca munca intensa nu le va aduce rezultatele pe care le urmaresc (doar 51% din angajatii din Europa de Est cred ca munca intensa le va aduce realizarile pe care doresc sa le aiba, acesta fiind cel mai mic procent la nivel global).

Conversatiile de leadership de calitate scazuta, principalul motiv
Raportul Gallup atrage atentia ca procesele si conversatiile de leadership de calitate scazuta din organizatii sunt printre principalele responsabile de aceste scoruri mici de angajament. Scorurile mici de angajament apar atunci cand managerii nu stiu cum sa sustina si nu stiu cum sa contribuie la sentimentul de progres personal al angajatilor pe care ii conduc. In zona Europei de Est, afirmatia din studiu care a obtinut cel mai scazut scor este: “La locul de munca am pe cineva care ma sprijina sa ma dezvolt”. Astfel, “nivelul scazut de preocupare reala pentru sustinerea dezvoltarii angajatilor ii face pe acestia sa paraseasca organizatia si sa isi caute un alt loc de munca”, mai spune studiul.

Nu doar managerii trebuie sa stapaneasca si sa foloseasca competente de coaching in procesele lor de leadership. Prezenta mentalitatii si a competentelor de coaching la toate nivelele organizatiei ofera conditiile ca angajatii sa se simta sprijiniti si incurajati, sa simta ca isi pun in valoare punctele forte, sa se simta mai conectati la munca lor, mai responsabili si mai dornici sa atinga rezulatele pe care le urmaresc.

Intr-un studiu facut in 45 de tari pe un esantion de 50.000 “business units” tot de catre compania Gallup, rezultatele au scos la iveala ca acolo unde procesele de leadership au pus in valoare calitatile si punctele forte ale angajatilor, vanzarile au crescut cu procente cuprinse intre (10 – 19)%, iar profitul companiilor respective cu procente intre (14 – 29)% comparativ cu grupurile de control.

La fel, competentele de self-leadership ii ajuta pe angajati sa-si redobandeasca energia de care au nevoie, sa aiba sentimentul de progres personal si satisfactie, sa-si gaseasca in jur suportul pe care il cauta, sa-si exprime valorile personale la locul de munca, sa se simta motivati, autonomi si creativi. Cu toate acestea, sondajul “Percepțiile despre self-leadership ale angajaților români” realizat in acest an de noi și portalul Hipo.ro a descoperit ca jumatate din cei intervievati au foarte rar sau aproape niciodata intalniri directe cu managerii lor pentru a-și discuta progresul profesional. Toate acestea in contextul in care multe companii se plang si spun ca nu mai stiu ce sa faca pentru a-si retine oamenii buni in organizatie!

Companiile care sunt real preocupate si stiu cum sa creasca cu adevarat nivelul de angajament din organizatie, pe langa un castig in performanta lor pe piata, contribuie la cresterea standardelor de viata in societatea in care opereaza si sustin o perspectiva optimista a oamenilor asupra viitorului, dupa cum suna si concluzia studiului Gallup.

Foto: Brendan Church / Unsplash